Ieri, am invatat cuvantul fuck. Am intrebat ce inseamna si mami mi-a zis ca este un fel de injuratura generalizata pe Terra si ca e bine sa nu o pronunt inainte de a sti cu cine am de-a face. Aici iar am avut o problema: ce inseamna sa “am de-a face” cu cineva. Mi s-a explicat cu grija – am sesizat eu – ca asta e un fel de lupta corp la corp, in cazul meu, cu un inamic mare tare si pornit sa ma asedieze si sa patrunda in cetate.

Este un fel de joc, m-am gandit. Cred ca imi place sa am de-a face cu “cineva”, mai ales ca acel cineva pare a fi iubitul mamei, Adaam. Imi place Adaam mult. Imi place cum ma linge si ma suge. E ca un sarut frantuzesc despre care am citit eu intr-o carte cu coperti invelite in hartie de cadouri cu boboci roz de trandafiri. De cate ori mami citea in pat, citeam si eu cu ea. In carte nu scria fuck dar parca era ceva care ma indemna, cumva, la acest fuck, adica la lupta aia.  

Acum ma culc si promit ca-l visez pe Adaam cum vrea sa patrunda in cetatea mea umeda si fierbinte. Fuck patul si fuck nani, copii. Sa nu ma treziti devreme. Maine, une grasse matinee si sarut frantuzesc de voie. Si o sa ma si uit la meci cu Nasul.

Noapte bunicica! Ma culc cu martanelul meu pianist…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=TZ860P4iTaM]